Intră Doamne-n casa mea! (II)

Într-o zi la usa mea
Se aude un ciocănit
Nu stau nicidecum pe gând
Fug repede să deschid

Este Domnul meu Cel bun
Chiar la mine-n prag s-arată
Pregatit, avea bagajul
Că vrea la mine să sadă

Dar pofteste Domnul meu
Hai, intra la mine-n casă
Si Îl duc cu multa fală
La odaia cea frumoasă

Mai târziu s-aude iarăsi
Multă zarvă si bătaie
Era  duhul necurat
Vrea să intre în odaie

Ce mai luptă ce mai zbateri
Până către dimineată
În sfârsit l-am dat afară
İ-am închis usa în fată

Atunci îmi zisei în sine
Negândit si pe nevrute
Domnul meu este aici
Oare n-a vrut să m-ajute?

Sunt aici, îmi zice El
Ajutor n-am cum să-ti dau
Că ai vrut ca musafir
La tine-n casă să stau

Atunci mă gandii mai bine
Degrabă-am îngenunchiat
I-am întins a casei chieie
Toata casa I-am predat

Doamne! Vreau de azi 'nainte
Eu să locuiesc la Tine
Numai Tu poti sa gonesti
Duhuri si hoarde haine. Amin!